[ro] Buzunarul cu paine [teatru]

16 martie 2009
Piesa asta este diferita. Este altfel decat celelalte la care am fost in ultima perioada. Pe celelalte le-am considerat interesante, iar despre unele chiar am scris doua-trei randuri. Despre altele n-am scris pentru ca nu am avut timp, insa asta nu inseamna ca nu le-am apreciat sau ca le-am desconsiderat.
Insa asta este altfel. "Actiunea"(daca o pot numi asa) se desfasoara cu incentinitorul, replicile sunt cateodata amuzante , absurd de amuzante. Pentru ca "Buzunarul cu paine" este un joc al absurdului. O piesa despre existenta absurda a doi oameni…si a unui ipotetic caine. Este un exercitiu din care inveti cat de mica este valoarea pe care o are viata unora.
Pe siteul teatrului  Metropolis , Oana Pelea spune ca personajul sau este nihilismul absolut. Eu cred nu este nevoie de prea multa stiinta pentru a observa cat de inutil isi pierd unii timpul. Si cat de usor este aluneci in ridicol. Si sa-ti ratezi existenta si posibilitatea de a contribui cu ceva bun la viata celorlalti.
Decat sa ma apuc sa povestesc sau sa dezvolt ce-am scris mai sus, mai bine citez din recenzia oficiala:"Tocmai din cauza filozofarii excesive pe tema virtutilor si frumusetii actiunii, personajele raman paralizate exact atunci cand ar trebui sa actioneze. Fata de tipurile din drama absurda, cele doua personaje ale lui visniec sunt figuri mai bine conturate. Transpunerea este una vie, alerta, tratand caractere individuale, dureri si spaime, nu intotdeauna proprii umanitatii."
Piesa merita vazuta. Iar surpriza de la sfarsit este un mare pas in interactiunea cu publicul privitor. M-am bucurat foarte mult de ea!

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X